Posts Tagged: ‘hrana’

Hranirea pestilor

7 May, 2012 Posted by Coco

Hranirea pestilor

hranirea pestilor, supraalimentare, nutritie, vitamine, hrana vie, proteine, glucide, lipideHrana care este oferita pestilor, este asimilata si utilizata ca energie necesara activitatilor vitale, incluzand energia necesara cresterii. Definitia este simpla, dar ceea ce trebuie retinut este ca si in cazul pestilor nu este suficient abundenta, cantitatea alimentatiei ci si calitatea. Continutul relativ al hranei in hidrati de carbon, lipide, proteine, vitamine si oligoelemente, care au o importanta capitala. Natura alimentelor absorbite, cat si coeficientul de conversie, insemnand transformarea hranei ingerate in carne de peste, poate sa difere foarte mult, in functie de perioada calendaristica a anului si de stadiul de crestere a pestelui. Pe langa toate acestea, intr-un ecosistem competitia pentru hrana, intraspecifica sau interspecifica, poate conduce atat la incetinirea cresterii si la infometare, cat si la eliminarea speciei din lantul trofic.

Alimentatia pestilor

Alimentatia trebuie sa furnizeze pestilor elementele nutritive necesare cresterii (proteinele cu rol plastic) si sa furnizeze energia indispensabila proceselor fiziologice (prin aportul glucidelor si lipidelor cu rol energetic). Hrana de calitate, este cea care asigura buna dezvoltare, facilitatea reprodicerii, prevenirea si tratarea bolilor. Calitatea si cantitatea alimentelor sunt aspecte esentiale inseparabile, ale hranirii pestilor. In functie de natura hranei si comportamentul alimentar, pestii se impart in 3 mari categorii;
- pesti carnivori, cei care se hranesc cu alte animale: pesti mai mici, crustacee, insecte
- pesti ierbivori, cu alimentatie dominant vegetariana formata din plante, alge
- pesti omnivori, care consuma atat hrana animala cat si vegetala

In mediul natural, in conditii de apa piscicola de buna calitate, hrana este foarte diversificata. Hrana diversificata favorizeaza cresterea, dezvoltarea, reproducerea si asigura rezistenta la bolile specifice, constituind cel mai indicat mijloc de prevenire a acestora. Hrana cat mai variata, similara cantitativ si calitativ mediului de origine al speciei cultivate, asigura o dezvoltare armonioasa si o buna functionare a organismului si ihtiofaunei exotice, acomodate conditiilor de acvariu, in zona temperata. Hrana distribuita acestora poate fi naturala sau artificiala.

Distributia hranei

Se recomanda hranirea pestilor exotici, crescuti in conditii de captivitate, la ore fixe, cu ratia alimentara impartita in doua: o masa de dimineata si una la sfarsitul zilei – cu 1-2 ore inainte de stingerea luminii in acvariu pentru asigurarea regimului de noapte/zi, similar celui natural de 16 ore lumina si 8 ore intuneric. Pentru stadiile timpurii de dezvoltare, alevini, juvenili, hrana trebuie sa fie de dimensiuni corespunzatoare si distribuita in cantitati mici, de mai multe ori pe zi (4-5 mese)

Tipuri de hrana

Hrana distribuita pestilor poate fii cum am mai spus, hrana naturala sau artificiala. Hrana naturala poate fi proaspata, conservata, sau congelata.
Alimentele liofilizate – sunt cele constituite din animale mici (plancton, viermi, crustacei) carora li s-a diminuat continutul de apa pentru a le favoriza conservarea. Ele sunt cel putin la fel de hranitoare ca si alimentele sub forma de “fulgi”  si sunt consumate foarte bine de catre pesti.
Alimentele congelate – sunt reprezentate de aceleasi alge si nevertebrate marunte (plancton, viermi, crustacei) conservate in sistem criogenic. Se conserva prin frig dupa ce au fost bine spalate si curatate. Valoarea lor alimentara este foarte ridicata, deoarece congelarea nu le schimba compozitia biochimica. Pintre produsele alimentare marine se recomanda: carne proaspata sau congelata de peste cu carne alba, cu precautie pentru a nu se dispersa repede in apa, si de nevertebrate: scoici, creveti etc. Alimentele vegetale, pot fi reprezentate de salata, spanac, intotdeauna bine spalate, oparite si tocate marunt.
Un aliment “miracol” recomandat pentru larve si alevini este galbenusul de ou, fiert tare si pus intr-un pahar cu apa. Pregatirea hranei impune trecerea galbenusului pintr-o sita foarte fina si obtinerea de microparticule, care formeaza un fel de solutie laptoasa, ce se distribuie ca hrana alevinilor. Aspectul general al apei devine “supa”, iar particulele organice rezultate atat din resturi alimentare cat si metabolice pot polua foarte tare apa, asa ca pregatirea si distributia hranei trebuie facuta cu grija. Galbenusul de ou, bogat in proteine si lipide, poate completa sau inlocui alte alimente, fiind foarte hranitor si de aceea recomandat.

hranirea pestilor, supraalimentare, galbenus de ou, nutritie, vitamine, hrana vie, proteine, glucide, lipideHranirea naturala

hranirea pestilor, supraalimentare, galbenus de ou, nutritie, vitamine, hrana vie, proteine, glucide, lipideDupa stabilrea tipului de hranire al speciei (omnivor, carnivor, ierbivor), se stabileste felul hranei in functie de varsta. Hranirea pestilor este endogena si exogena. Dupa eclozare, pe parcursul cresterii, hranirea exogena are alte faze de hranire in funtie de stadiul de dezvoltare morfo-fiziologica.

1. Prima faza de hranire este perioada resortiei sacului vitelin cand organismul continua sa consume rezervele proprii, specifice perioadei embrionare. Este perioada in care se trece la hranirea exterioara si pentru o scurta perioada de timp hranirea este mixta, alevinii acomodandu-se atat la noile conditii de mediu cat si la cele de hrana. Sacul vitelin se resoarbe incet, in timp ce organismul cunoaste modificari structurale rapide, surprinzatoare si deprinderi noi.
Temperatura apei are un rol esential in dezvoltarea pestilor, influentand foarte mult aspecte precum sezonul reproducerii, durata embrionarii, marimea icrei sau timpul de resorbtie a sacului vitelin. Temperaturile mai mari induce resorbtia mai rapida a sacului vitelin.
2. Faza a doua de hranire este perioada larvara sau post-embrionara, cand sacul vitelin s-a resorbit in totalitate, iar hranirea pestelui este exclusiv din mediul exterior. Pentru o scurta perioada de timp, toate speciile de pesti consuma aceiasi hrana si anume alge din mediul biologic si nevertebrate marute. Urmeaza apoi diversificarea a hranirii cu crustacee si larve de chironomide. Incet-incet alevinii cresc si necesarul de hrana al acestora se schimba si se aproprie de cel al adultului.
3. Faza a treia de hranire corespunde stadiului de adult. In aceasta etapa, se diferentiaza pesti ierbivori, omnivori sau carnivori. Totusi aceasta impartire nu este absoluta, deoarece pesti consuma diferite tipuri de hrana, dar – in particular prefera un anumit tip de hrana.
Hranirea naturala a pestilor exotici este foarte importanta si consta in administrarea atat a alimentelor naturale liofolizate, congelate, cat si in realizarea de nevertebrate marunte.

Hranirea artificiala

Hrana artificiala este comercializata in magazinele specializate si se gaseste sub diferite forme: deshidratata, granule sau comprimate.
Pentru a acoperi cat mai bine nevoile nutritionale ale pestilor, acestea trebuie sa fie bogate in vitamine si in saruri minerale. Gama alimentelor artificiale este adaptata varstei si nevoilor diferitelor grupuri de pesti. Aceste alimente trebuie sa aibe un proces ridicat de proteine (40% pana la 50% in general) pentru a asigura necesarul de energie.
Alimentele sunt ditribuite in functie de tipul de hranire al fiecarei specii in parte, astfel ca pentru speciile pelagice se folosesc mai ales alimentele deshidratate care plutesc un timp, apoi se scufunda, ceea ce faciliteaza prinderea lor de catre acest tip de pesti. Granulele in general se scufunda mai repede si de aceea sunt destinate mai ales speciilor bentale. Acest tip de alimente trebuie distribuite cu precautie, deoarece se degradeaza foarte usor, avand ca efect final alterarea calitatii apei.

O dieta corespunzatoare asigura o crestere sanatoasa si o dezvoltare armonioasa a pestilor. Astfel hrana puietului este usor diferita de a adultilor, deoarece si sistemul digestiv al acestora nu este complet dezvoltat precum al adultilor: Se incepe cu hrana vie de dimensiunea cea mai mica (infuzorii) corespunzatoare perioadei de dezvoltare si apoi se trece la o hrana destinata perioadei de crestere si intretinere.

hranirea pestilor, supraalimentare, nutritie, vitamine, hrana vie, proteine, glucide, lipide

  • Totul despre...

  • Aboneaza-te

  • Recent Posts

  • Facebook

  • Calendar

    September 2014
    M T W T F S S
    « Jan    
    1234567
    891011121314
    15161718192021
    22232425262728
    2930